Primul Stilou e primul prieten

În prima zi de școală parinții mei mi-au dăruit un STILOU

Era un băț drept, negru și strălucitor… Mânuțele mele mici și dolofane încercau să nu scape, printre degețele, trupul sculptat al stiloului drept și negru… Era prietenul meu și chinul meu…

Îl mângâiam și mă supăram pe el … îl tratam cu seriozitate maximă, cu migală şi atenţie la încărcarea cu cerneală, la peniţa care scria mai subţire pe o parte şi mai gros pe cealaltă și încet, încet încercam să mă apropii de el, să-l simt, să-l înțeleg.

După numai câteva semne grafice scrise am simțit fiorul, teama … pete albastre, mai mari sau mai mici, se strâmbau la mine de pe mijlocul paginii.

În zadar încercam cu o sugativă albă și groasă să dreg tot răul făcut de bietul stilou. Mă privea intens, mândru, sfidător chiar, parcă știa că nu puteam renunța la el.

Era impus, necesar și obligatoriu în școala primară. Sunetul peniței pe hârtie îmi dădea emoții, iar literele rotunjite luceau atât de impresionant însirate din stilou, încâtpagina albă de hârtie devenea brusc o operă de artă a unui mic artist ce primea într-un colț o cifră …  10(zece) !

Stiloul meu a devenit prietenul meu în momentele de supărare când umpleam pagini de lacrimi și cuvinte, aliat când ascundeam printre rânduri screte doar de noi știute și dușman pentru temele kilometrice date de domnul învățător.

Uneori mâncam litere, uitam cratime, înlocuiam semnele de punctuație între ele sau înghesuiam cuvintele până nu le mai puteai descifra… apoi tăiam cu o linie firavă totul, îndoiam pagina sau chiar o rupeam… și aruncam greșelile încercând să scriu cât mai corect, mai frumos, mai caligrafic…

Stiloul meu a rezistat cu stoicism primelor semne grafice, primelor litere, primelor cuvinte, primelor  propoziții.

Când am încercat prima frază am cedat amândoi… mâna s-a îndoit, penița s-a rup, foaia s-a găurit și brusc totul era plin de lacrimi și cerneală… era prima cifră mică, roșie, urâtă din colțul paginii… 2 (doi) !

Stiloul meu a rezistat în timp… ca piesă de muzeu.

Astăzi am de unde alege …

Stilou, roller, roller cu regulator de cerneală, cu cartuș, roller cu radieră… Alb, roșu, albastru, verde…

Cu Spiderman sau VioletaDaco, Herlitz, Pelikan, Pilott,  Faber-Castell sau Parker… pot scrie, pot greși, pot șterge și corecta… fără teamă…   Stiloul e doar prietenul meu… și al tău… De la prima invenție și până astăzi …

Distribuie:

Facebook
Twitter
Pinterest
LinkedIn

Lasă un răspuns

Vezi si ultimele

Articole recente

Cos de cumparaturi

close